Comuna Ștefan cel Mare: Administrație de lungă durată, buget echilibrat și investiții construite împreună cu cetățenii

Comuna Ștefan cel Mare, din județul Călărași, reprezintă un exemplu rar de stabilitate administrativă în România. Conducerea neîntreruptă a primarului Nicolae Pandea, aflat în funcție din 1 februarie 1990, a permis dezvoltarea unei strategii coerente, bazate pe echilibru bugetar, consultare publică și atragerea constantă de fonduri externe.

Buget echilibrat și priorități clare

Potrivit edilului, cheia unei administrații eficiente stă în planificarea atentă a resurselor financiare. „Întotdeauna, dacă îți faci bugetul echilibrat și-l gândești corespunzător, sunt bani”, afirmă Nicolae Pandea, subliniind că orice localitate poate funcționa eficient dacă prioritizează corect cheltuielile.

Strategia bugetară este una clasică, dar eficientă: în primul rând se asigură cheltuielile de funcționare – salarii, utilități și costuri materiale – apoi se alocă fonduri pentru cofinanțări, iar eventualul excedent este direcționat către dezvoltare. În lipsa resurselor suficiente, soluția rămâne accesarea fondurilor europene sau guvernamentale.

36 de ani de administrație: „munca cu omul”

Longevitatea primarului Pandea – peste trei decenii în funcție – este explicată chiar de acesta printr-un principiu simplu: contactul direct cu cetățenii.

„Am bătut fiecare țăruș și am mers mii de kilometri pe fiecare stradă și drum agricol, discutând cu oamenii”, spune edilul, subliniind importanța dialogului direct în înțelegerea nevoilor reale ale comunității.

Deși recunoaște că durata mandatului său este „extrem de lungă”, acesta consideră că apropierea de cetățeni și consultarea publică constantă au fost decisive în menținerea încrederii electoratului.

Consultarea publică – instrument de decizie reală

Un element definitoriu al administrației din Ștefan cel Mare este implicarea directă a locuitorilor în deciziile majore. Pentru proiecte importante, precum asfaltarea străzilor sau dezvoltarea infrastructurii, au fost organizate dezbateri publice, unele cu participarea a peste 10% din populația comunei.

Selectarea străzilor care urmau să fie modernizate s-a făcut prin vot public, iar deciziile au fost respectate întocmai. Același model a fost aplicat și în cazul rețelei de canalizare, unde cetățenii au fost consultați direct și au semnat acorduri pentru racordare.

Rezultatul: aproximativ 800 de gospodării sunt deja conectate la sistemul de canalizare, dintr-un total de 1.276, ceea ce înseamnă o rată de acoperire de peste 60%.

Investiții și dezvoltare susținută

Datele arată o creștere semnificativă a veniturilor bugetare. Dacă în 2016 bugetul comunei era de 5,81 milioane lei, în 2023 acesta a ajuns la 21,23 milioane lei. Fondurile au fost direcționate către proiecte majore, precum:

• rețeaua de gaze naturale (aproape 6 milioane lei),

• modernizarea și reabilitarea străzilor,

• iluminatul public și alte servicii de dezvoltare locală.

În paralel, aproximativ 24% din buget este alocat asistenței sociale, un procent semnificativ, care reflectă nevoile comunității.

Stabilitate demografică și implicare comunitară

Într-un context național marcat de depopulare, comuna Ștefan cel Mare a reușit să mențină un număr relativ constant de locuitori – 3.225 în 2025, comparativ cu 3.290 în urmă cu un deceniu.

Un alt element care evidențiază coeziunea comunității este implicarea cetățenilor în proiecte. Un exemplu relevant este donația unui teren de 300 mp pentru construcția stației de distribuție a gazelor naturale, gest care a facilitat implementarea proiectului.

În concluzie

Comuna Ștefan cel Mare demonstrează că dezvoltarea locală nu depinde exclusiv de resurse, ci de modul în care acestea sunt gestionate. Printr-o combinație de disciplină bugetară, consultare publică și continuitate administrativă, localitatea a reușit să își mențină stabilitatea și să implementeze proiecte esențiale pentru comunitate.

Modelul propus de administrația locală – bazat pe „munca cu omul” și pe decizii transparente – rămâne un exemplu relevant pentru administrațiile locale din România, într-un context în care echilibrul între tradiție și modernizare devine tot mai important.